Dacă mă uit la ultima mea postare de pe blog pot să-mi simt încântarea legată de începerea școlii.. Acum ghiciți ce? Este aproape de final. Doar 2 săptămâni ne mai despart de mult așteptata întâlnire cu vacanța de vară.. Nu ne-am mai văzut de 9 luni..dar parcă a trecut un secol..
Clasa a zecea poate trece deja la capitolele încheiate din viața mea. Bine poate  nu chiar acum, căci mai am câteva socoteli de făcut cu ea cum ar fi teza la info ce constă într-un joc bazat pe Turnurile din Hanoi (google it if you want to know more about that), un test la psihologie, o inspecție la chimie, un portofoliu la matematica. Of.. Am atâtea restanțe se pare. Dar nu-i nimic căci după aceste săptămâni de foc urmează o excursie în Maramureș care se anunță a fi promițătoare și de la care am așteptări ,mari din mai din multe puncte de vedere..
Chiar dacă am spus că am încheiat "capitolul clasa a zecea" trebuie să vă povestesc în mare ce s-a mai întâmplat în viața mea de licean. Am început acest an școlar în forță, deoarece știam că va urma să iau parte și eu în acest an la olimpiada de informatică. A fost probabil una dintre cele mai grele încercări din viața mea, căci nu era deloc sigură pe mine, era un domeniu nou în viața mea. afirmându-mă abia pe la sfârșitul anului trecut în ceea ce privește informatica. Nu pot spune că am avut un rezultat deosebit, căci singurul premiul pe care l-am câștigat a fost premiul III la OMI, însă pot spune că am făcut un progres imens, am învățat multe lucruri noi în toată perioada de pregătire alături de domnul diriginte și cred că acesta este cel mai mare câștig.
Legat de Crăciunul trecut am o mică istorioară despre care trebuie să vă spun câteva cuvinte în speranța că veți învăța ceva din ea. Ei bine anul acesta noi, alături de clasa a 9-a B, trebuia să avem o frumoasă petrecere de Crăciun. Spun trebuia deoarece nu pot să spun că dupa  "micul incident" a mai fost.. Fiind cei mai mari sarcina de a organiza acest eveniment ne-a revenit nouă, clasei a 10-a, în dotința de a le oferi un exemplu celor de clasa a 9-a. Totul a fost frumos pană în momentul sosirii celor doi domni diriginti.. În toată agitația evenimentului i-am cam ignorat pe domnii profesori care s-au supărat pe noi pe bună dreptate și au plecat. Am reusit în final să îndreptăm situația așteptându-i în fața Teatrului Național cântând colinde. Să nu faceți ca noi în ceea ce privește prima experiență.. Vă veți simți ca ultimii oameni după. Vă povestesc în altă postare ce s-a mai întâmplat.

O imagine de la petrecere . E preferata mea de departe ♥